Se-nalță norii

Se-nalță norii și-n astă zi,

Iar eu nu știu cum voi mai trăi,

Se-nalță norii tot mai sus,

Se duc cu păsările pân` la apus,

Acolo se duc și visele mele,

Hrană pentru orizont, când nu are stele…

 

Nori albi de lână domnească,

Spre voi mă uit prin a mea fereastră,

Dați-mi liniște, dați-mi putere,

Un strop de curaj pentru Suflet, să spere…

Nu-ndrăznesc să cer chiar de la soare,

Dar cred că luna și pentru mine o rază are.

 

O rază mică, s-o țin la piept și-apoi,

După ce m-a-ncălzit, să i-o dau înapoi,

Sau aș putea să-i dau la schimb un fir de păr,

Cu el să prindă stelele când mor,

Încărcate până la refuz cu praf de dor…

Se-nalță norii cu aripi de vapori, în zbor.

 

20160803_16343820160803_163243

(Foto: Arhivă personală)

Doar amintirile au rămas…

Stăteau de vorbă într-o noapte Luceafărul cu Luna,

Iar lumina lor făcea pe jos să sclipească bruma.

Niciun nor nu mai era, nu voiau să se ascundă,

În timp ce văzduhul se întuneca cu fiecare secundă.

 

Pe scena cerului senin, apar răzlețe niște crengi,

Iar eu visez la povești și castele locuite de regi.

Ce farmec are noaptea, când e frig și nu sunt stele,

Ce bine e când în sobă se aud trosnind câteva surcele.

 

Să mă lipesc cu spatele de teracotă, să aud pisica cum toarce

Și să aștept cu nerăbdare până ce lipia pe plită se coace.

Să stau într-un colț și să-i păstrez pe toți în suflet așa fericiți,

Ce bine e când părinții tăi mai au încă părinți!…

20161202_171545

Foto : Arhivă personală

Univers (III)

Dintr-un Univers în altul, lumina călătorește cu-a sa mare viteză,

În timp ce stele se nasc din acea neștiută geneză.

Altele cad, Calea Lactee nu le mai poate ține,

Atunci când flacăra din ele pentru totdeauna se stinge.

 

Se plimbă cometele, la intervalul de timp regulat,

Iar, Luna, jucăușă, în umbra eclipsei a intrat.

Meteoriții se ciocnesc, dar oxigenul îi arde nemilos

Și aurora boreală se arată în depărtare sticlos.

 

Pare că tot Universul dansează după o muzică precisă,

Care la Începuturi de un Dirijor priceput a fost decisă.

Totul se petrece ca la carte, dizarmonia e, de fapt, o armonie,

La cel cum și-n cea mai mică ființă, microuniversul din ea o menține vie.

bee-259983_1280