Străină

back-1822702_1920

Străină mi-e lumea aceasta cu toate ale ei,

Când ești atât de diferit, cum ai putea să mai speri,

Că există și pentru tine o cale, un drum, un sens?…

Tu-ți pui atâtea întrebări și viața-și accelerează al ei mers.

 

Tu ai mintea necoaptă și te uiți cruciș în buletin,

Sunt eu un copil, un adult sau doar de mine străin?!

Mai păstrez în privire acea seninătate

Sau toate vor păli la maturitate?!

 

Îmi voi găsi eu locul oare, am să-l recunosc,

Sau am să stric totul, regretând-apoi ce-a fost?

Știu eu oare cu adevărat ce vreau, sunt sinceră cu mine,

De ce sunt așa complicată și mă-nvelesc în suspine?…

 

Uneori mă gândesc că poate-ar fi fost mai bine să nu fiu,

Să rămân doar stafia unei pagini goale pe care nimic să nu scriu.

Aș fi scăpat de chinul și de drumul ăsta ciudat,

Lumea aceasta bine-mersi și fără mine ar fi existat…

 

Străină sunt de lume și de mine însămi, mi-e tare teamă,

La răscruce găsim multe cărări, dar pe care să o iei în seamă?…

Niciuna nu se potrivește cu inima ce nu poate face compromisuri,

Tot ce mai are în valiză sunt doar câteva versuri și deșarte visuri…

 

 

Anunțuri

11 gânduri despre „Străină

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s