Risipire…

Am avut un buzunar ticsit cu timp și, din neglijența mea, într-un colț s-a găurit.

Țineam desfăcut pe etajeră un borcan cu secunde și păsările le-au ciugulit…

Am plantat semințe de clipe ca să le fructific la maxim, dar n-am pus nicio sperietoare,

Iar nepăsarea s-a pogorât în zbor și mi le-a smuls din pământ pe rând, pe fiecare…

 

Aveam pe pervazul ferestrei un vraf de foi scrise cu vise,

Dar priveam cu mâinile-n sân cum vântul în ghearele lui le prinse.

Vedeam cum timpul se scurge în clepsidră și nu mă-mpotriveam,

Doar puneam coatele pe masă și de milă îmi plângeam…

 

Mă supăram că las viața printre degete să-mi scape,

Că fac lucruri inutile, în loc să citesc mai des o carte.

Dar apoi, am lăsat toate aceste gânduri și mi-am cârpit buzunarul,

Am pus paznic pe câmpul semănat și am astupat bine borcanul…

 

Am luat foile de la geam și le-am așezat pe masă,

Nu mă voi mai lăsa prinsă în a comodității plasă.

Nu vreau să-mi pară rău peste ani, în clipe de răgaz,

Când voi avea mai multe amintiri decât timp rămas,

Și când va putea suna din clipă-n clipă ultimul ceas,

Că am risipit fără folos darul meu cel mai de preț

Și atunci am să mai am doar pentru sine un mare dispreț…

 

Image result for time

Sursă foto: aici

Anunțuri

15 gânduri despre „Risipire…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s