Nostalgia

Ce sentiment plăcut este nostalgia… Parcă e o tristețe impregnată în toate crăpăturile cu fericire lichidă.

Are parfumul desenelor animate ale copilăriei, gustul mâncărurilor de acasă, sunetul valurilor mării în liniștea dimineții, culoarea răsăritului, dar deopotrivă a apusului și izul florilor primăverii. Și câte și mai câte nu are!…

O simt ca o ușoară presiune și ceva furnicături în capul pieptului… Ochii sunt fericiți, dar scăldați în apele cristaline ale amintirilor.

Nostalgia este alta și în funcție de anotimp. Mereu tânjește după cel care urmează. Probabil că, în sufletul nostru, ne dorim schimbarea. Același decor pentru o perioadă prea lungă de timp, ne sufocă. Acum ne dorim să vină mai repede vara, dar când va veni acea căldură care ne înmoaie picioarele, ne vom dori să vină toamna. Vom tânji după frunzele uscate de toate culorile, după vremea capricioasă, după sunetul ploii privite pe geam lângă o ceașcă aburindă.

Mereu m-am gândit la cei care trăiesc la Ecuator sau aproape de Poli, unde e doar un singur anotimp. La Ecuator, nici măcar nu bate vântul… Oare sunt fericiți așa?! Tind să cred că nu.

Nostalgia îndulcește amintirile, le înfrumusețează sau le ascunde pe cele dureroase  și le amplifică pe cele frumoase. Nostalgia adaugă curcubee și floricele, dă volumul mai tare melodiilor preferate și sunetelor plăcute din memorie, pune în vitrina mereu lustruită tot ce găsește mai de valoare pe pernuțe de catifea. Ea ne face să recunoaștem instantaneu mirosurile care trezesc amintiri, memoria olfactivă fiind cea mai puternică.

Acest sentiment atât de iubit și echilibrat ne protejează mintea și ne face să sperăm la viitor cu ochi buni prin prisma unui trecut aparte, un trecut care în ansamblul lui ne pare ceva frumos. Și cred că face foarte bine!…

Anunțuri

19 gânduri despre „Nostalgia

  1. Ce frumos! Și ce senzație… (am în draft rânduri, gânduri botezate tot Nostalgia, scrise la început de februarie dar neterminate, mă regăsesc complet în penultimul tău paragraf de… nostalgie, pași, melodii care răscolesc amintiri, sunete, arome… 🙂 ). Atât de adevărat, noi locuim și acolo, și printre ele încă, printre amintiri. Iar ele ne pot învăța să ne bucurăm de prezent mai mult și poate …mai altfel. Mai dulce. 🙂

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s