Venin diluat cu apă

Din suferință cresc cele mai frumoase flori,

În suferință mor și din ea renasc.

Beau din potirul lacrimilor și prind putere,

Ca să pot lupta cu mine și a mea durere.

 

Suferința mă coboară și tot ea mă ridică,

Îmi dă să gust venin diluat cu apă.

Și-mi arată uneori o stea și apoi o ascunde,

Speranța pare aproape, dar nu mai e niciunde.

 

Suferința îmi dă coji uscate de pâine,

Care-mi zgârie groaznic gâtul pe interior.

Mă pune să dorm pe pat rece de scânduri

Și-mi bate în pioneze cele mai epuizante gânduri.

 

Suferința mă ia de mână și mă ridică,

Dar după doi pași îmi pune piedică.

Și iar îmi dă un deget fierbinte,

Mă frige, dar să-mi fie învățătură de minte.

 

Suferința îmi pune în mână condeiul,

De n-ar fi ea, probabil nu aș scrie…

Aș fi beată de fericire și aș avea capul în nori,

N-aș ști ce înseamnă pe interior să mori.

 

Suferința- o gazdă bună, cum rar întâlnești,

Care-ți pune pe tavă ceai îndulcit cu pelin.

Și te mângâie cu mâna aspră și plină de bătături,

Deși că avea mănuși de dantelă ai putea să juri.

 

Suferința- o noapte polară, dar plină de stele,

Care atunci când te vede, aruncă-n tine cu ploaie de meteoriți.

Și ascunde luna după nori, ca să n-o mai vezi,

Când alergi după herghelii de cai verzi.

 

Suferința- medicament, drog sau otravă,

Care te ridică, dar te și coboară.

Dezechilibrul te face să evoluezi, să te trezești,

Suferința te distruge, de nu poți s-o cucerești.

girl-1098612_1920sunset-931616_1920

 

 

Anunțuri

18 gânduri despre „Venin diluat cu apă

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s