Condori…

condor-943300_1920

Înalță-ți sufletul deasupra, unde mai e doar aerul respirat de condori,

Tot ce e frumos se ridică-ntotdeauna mult mai sus de nori!

Aici, razele zăbovesc o clipă și apoi cad pe pământ în ploaie,

Azi, inimile noastre poartă cele mai strălucitoare straie.

 

De acolo, de sus, tot ce e rău pare mic și neînsemnat,

Iată, sămânța suferinței n-a avut apă și pe dată s-a uscat!

Să nu te mai chinuie niciun gând, ele sunt prea grele ca să zboare,

Să nu te sperie, chiar dacă de jos te-amenință cu ale lor gheare…

 

Acolo sus, e mereu doar un singur anotimp,

E cel în care nici măcar o tristețe nu o să mai simți.

Soarele apune, dar întunericul e o noțiune fără sens,

Fericirea luminează tare și-i ține locul cu succes…

 

Ne adunăm în jurul ei ca la un foc de tabară și spunem povești,

În timp ce și mai sus de noi se aud tainice cântări îngerești.

Vorbim în șoaptă și ne învelim în stele în timp ce adormim,

Mâine ne așteaptă la răsărit un colț de cer cald și senin!…

 

Anunțuri

10 gânduri despre „Condori…

    • De multe ori, „provoc” eu inspirația, mă așez în fața foii și încep să scriu…și apoi ideea prinde formă. Cred că știi foarte bine ce zic 😀 Alteori mă lovește înainte să adorm… Mulțumesc mult pentru vorbele frumoase!

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s