La pluie (Ploaia)

Je crois que le ciel pleure, quand il pleut.

Peut-être, un immense mouchoir il veut.

Avec ma parapluie et mon manteau,

Tout le monde me paraît de plus en plus beau.

 

( Ro: Eu cred că cerul plânge, atunci când plouă.

Poate, o imensă batistă vrea.

Cu umbrela și paltonul meu,

Toată lumea îmi pare din ce în ce mai frumoasă.)

water-464953_1920

Anunțuri

6 gânduri despre „La pluie (Ploaia)

  1. Ciorapii mei albi și noi…
    i-ai îmbăiat într-un noroi….

    De ce ești tristă și îmi plângi,
    De ce te vânturi și te strângi,
    De ce te-așezi covor pe jos,
    De ce ți-e trupul galben, gros,
    De ce te mângâi cu vâltoare,
    De ce mă cauți când te doare,
    De ce mă vrei când mă alungi,
    De ce iubești numai în dungi…

    Adio, azi n-ai stat deloc,
    Și trage ușa de la bloc,
    Că de curent m-am săturat…
    Nu am nici bec, nici cap pătrat.

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s